Alege, nu aștepta să fii aleasă!

 


Soarele e rimelul meu azi. Aur de liniște pe gene îmbrățișate.
Uneori ochii închiși ajută inima. Să vadă.

Oriunde ai fi, lângă tine aşteaptă ascunsă o cale cât de îngustă către grădina ta secretă. Grădina ta de linişte, de pornit şi întors acasă, de verde, de viu. Nu trebuie s-o cauţi, miezul unui aşa loc se ascunde de „trebuie” cel de toate zilele.

Nu-ţi coborî gândul la vârstă, nu te pierde în amintiri, nu ofta dacă nu regăseşti, atingându-te, pielea de piersică dulce a tinereţii!
Mie aşa îmi placi. Acum. Abia acum! Cu ridurile de zâmbet, de râs larg, de lacrimă, de privit duios, asprit şi iar luminat, de iubit, de aşteptat, de topit suflete, nopţi şi dimineţi, de înţeles miez de viaţă printre bătăi de gene, de prins în zbor toate din câte eşti născocită, Femeie!
Altfel, păpuşi de porţelan am mai văzut, frumoase şi atât. Fără urme frământate de atingere, fără fierbinţeală de dor. Porţelanul se sparge, lumina din ochi, niciodată!
Azi nu ai nevoie de oglindă. Ai nevoie să te priveşti din oglinzile celor care te iubesc!
Copilă, visând, râzând, alergând spre viaţă.
Femeie, iubind, dansând, fremătând, fără somn, cu vise, cu speranţă, cu putere, vie. Mamă, înger, mâini strânse în rugăciune şi veghe peste paşi.
Restul lumii are nevoie să-şi aducă aminte că îi eşti început, iubire, miez, credinţă acolo unde nu mai e strop de lumină, palmă caldă pe frunte, putere de ridicat mereu şi mereu frunţi din pământ şi umeri drepţi, fragilă, chiar dacă nimeni nu te-a vazut aşa vreodată, zâmbet, inimă, flacară!
Nu te teme să te arăţi întreagă, nu te ascunde în catifea de vorbe şi acceptări, lasă-te o zi liberă de orice căpăstru!
Alege, nu aştepta să fii aleasă!
Iubirea e atunci când, după beţia de frumuseţe a trandafirului, vezi şi spinii. Şi rămâi.
O inimă care ştie a face asta meriţi să alerge alături de a ta, tot ropotul vieţii!
Aceeaşi care să ştie şi vorba a veche şi adâncă…„Ai grijă să nu-ţi faci femeia să plângă! Dumnezeu numără lacrimile femeilor.”
Ţinem minte? Ţineţi minte şi mâine! Altfel azi e doar clipă risipită. Şi nu ne e scris să irosim nici un răsărit!

Foto credit : Svetlana Belyaeva


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *