Samânță răbdătoare, ascunsă în orice inimă

 


Am văzut în aceeași zi, înflorite, liliac, glicine, stânjenei, lăcrămioare, flori de măr.
Și primul mac roșu-mirare de anul ăsta.

Am întâlnit un copil bucurându-se cu ochii închiși spre soare, în curtea unei biserici, un bătrânel salutând pe toată lumea, de cum a urcat în troleibuz, și două femei trecute de prima tinerețe a trupului, făcând loc să primească între ele o tânără însărcinată, apoi intrându-și în vorbă de prunci și leacuri băbești de naștere ușoară, așa încât fără să le fi cunoscut ai fi zis că-s mame și fiice de când lumea.

Un zâmbet de om bun face cât întreg soarele peste oricâte ploi.

Am ascultat prin drumurile mele azi, o mulțime de păsări cântând și toate au răzbătut mult deasupra oricăror zgomote ale orașului, un copac foșnind în alint cu vântul, și o liniște limpede-aur, în clipa dulce în care am realizat că pentru a ajunge la timp unde am nevoie, trebuie doar să nu mai tulbur mersul desăvârșit al zilei cu graba mea.

Ca să poți asculta, trebuie să taci. Ca să poți primi, trebuie să înveți să spui – ajută-mă! Vreau! Cred! Pot! Mulțumesc!

M-au făcut să zâmbesc cu inima roșie în obraji, niște puști frumos luminoși a copilărie, strânși cerc pe iarba cuminte, unii desenând cu mâinile în aer figuri imaginare și vorbind cu patos despre binomul lui Newton, ceilalți vorbind mai pe șoaptă despre ceva văzut pe Discovery History care s-ar contrazice cu Istoria Religiilor a lui Eliade. Cărți, frunți libere, plete în vânt, negeluite după ultima modă, niciun iphone prin preajmă, ochi vii de căutări, cuvinte însuflețite de bucuria de a crește cu fiecare descoperire.

Când văd oameni fericiți, mă însoresc și eu. Oricâți nori aș fi avut.

Toate pe tăpșanul de aprilie verde, de lângă covrigăria mică, pe zidul căreia cineva a scris, să-și amintească dintr-o zi de fericire : Viața e Frumoasă!

Fericirea e atunci când încetezi să te mai străduiești să fii fericit.

Mă trezesc în fiecare dimineață știind că există viață pe planeta asta. Dar în unele zile, viața îmi amintește că pe planeta mea există Speranță.
Încurajată de orice bucurie, hrănită de orice faptă bună, îmbujorată de orice început curat.
Sămânță răbdătoare, ascunsă în orice inimă. Neatinsă de oricâte îndoieli ar inventa mințile noastre.

love

 

Sursa foto: Pinterest


One Response to “Samânță răbdătoare, ascunsă în orice inimă

  • Michi 2016
    6 ani ago

    Mulțumesc Anca Constantin, mulțumesc Condor C pentru lucrul cu răbdare la acest mesaj! Dar și pentru că mi-ați reamintit un gând drag mie, tare. Degeaba ai colindat lumea, ai străbătut deșerturile și ai urcat munții, dacă nu ai văzut roua din iarba din fața casei tale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *